Am
asa o atracție inexplicabila spre imposibil si cauze pierdute :)))
De
ce nu mi-o fi mie bine cu binele si de ce încerc eu mereu sa salvez planeta
cand ea nici nu vrea sa fie salvata , nu pot sa imi explic !
Nu
am înțeles niciodată de ce rau se poate face cu forta ,dar bine nu.
Si
apoi vine uraganul de întrebări aruncate sub forma de reproș : da' unde erai
cand am avut nevoie ?! de ce nu m-ai tras de mâneca daca vedeai ca gresesc ? De
ce aia , de ce ailaltă .
Ei,
nu mai spune ! Eu unde eram ??
Eram
acolo , da' tu n-aveai nevoie ! Ti-am rupt si mâneca , dar nu te-ai clintit . Ce
trebuia sa mai fac ? Sa iti rup si mana ?! Si eventual sa te bat cu ea ca sa
înțelegi ?! Si in ce lume din universul asta , ala care încerca sa iti deschidă
ochii e de vina ca tu preferi sa-i tii închiși ?? Hai sictir , prietene !
Nu
menajez orgolii si nici nu pun intrebari din politete.
Am
o livada plină de vișini dupa care m-as putea ascunde la nevoie , dar nu !
Eu
aleg sa-ti spun ca esti prost daca esti prost si daca insisti sa afli de ce
,iti si demonstrez .
Defect
profesional ! Nu suport ipocrizia si-i detest adepții . S-ar putea sa fie
reciproca treaba , dar pun pariu ca ipocrizia nu poate sa deteste pe nimeni ,
iar ai ei sunt prea ocupati cu aprofundarea .
In
rest , totul e la fel . Singura constanta e schimbarea , dar asta cred ca o stiați
deja ;)
Cheers
!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu