duminică, 11 ianuarie 2015

Retoric


Of! Lume rea ce îmi condamni iubirea , ce trasezi reguli crude , cătușe peste sufletul meu care știa să fie liber precum pasărea spre infinit .

Nu te mai saturi să arunci cu pietre , să  îmi strivești aripile în zbor .. Nu îți mai ajung sufletele răstignite pe cruci procustiene și spiritele jertfite pe peretele ipocriziei, ridicat de minți prizoniere propriilor frustrări .

Ce îți lipsește ție lume rea? Ce îți lipsește ție de te-ai hotărât să cauți în viața mea ? Cine ești tu , lume rea ,să îmi judeci trăiri ce nu le vei putea înțelege vreodată , simțiri ce inimi împietrite ca a ta nu vor avea niciodată privilegiul de a le cunoaște.

Cine ești tu să îmi otrăvești hrana și să încerci a-mi seca izvoarele ?!
Cine te crezi să îmi judeci fericirea sau durerea ? Ce știi tu despre dragoste, mai mult decât ai fi putut găsi in dex ?

Cine ești tu și când oare ți-am dat atâta putere, de lacrimile ce îmi umezesc astăzi obrazul îți poartă pecetea ?